Sari la conținut
Intoleranțe alimentareo platformă de informare STADA

Evaluarea intoleranței la lactoză: simptome, jurnal și teste

Intoleranța la lactoză se evaluează împreună cu medicul, pornind de la simptome și istoricul medical. Pot ajuta un jurnal alimentar, o perioadă scurtă de reducere a lactozei urmată de reintroducerea ei și, la nevoie, testul de hidrogen în aerul expirat. Niciun chestionar online și nicio analiză izolată nu stabilește singură diagnosticul.

În revizie medicală· Textul este verificat de un specialist înainte de publicarea finală.

Cum lucrăm

Fiecare pagină medicală este scrisă de echipa editorială, verificată de un specialist și actualizată periodic. Sursele sunt listate la finalul paginii.

Pacientă care discută cu medicul, cu un jurnal alimentar deschis pe masă

Ideile principale

  • Primul pas este o discuție cu medicul despre simptome, alimentație și alte posibile cauze.
  • Jurnalul alimentar și reintroducerea treptată a lactozei oferă informații utile, dar nu sunt, singure, un diagnostic.
  • Testul de hidrogen în aerul expirat este testul folosit cel mai des; testele IgG nu sunt o metodă de diagnostic pentru intoleranțe.
Cuprins

Cum se evaluează intoleranța la lactoză?

Evaluarea are, de obicei, mai mulți pași. Medicul decide care dintre ei sunt potriviți pentru tine.

  1. Discuția cu medicul. Medicul te întreabă ce simptome ai, când apar, după ce alimente și de cât timp. Discută și despre alte boli, medicamente, infecții digestive recente sau istoricul familiei.
  2. Jurnalul alimentar. Timp de 2–3 săptămâni notezi ce mănânci și ce simptome apar. Astfel se pot observa mai ușor anumite tipare.
  3. Reducerea și reintroducerea lactozei. Uneori, medicul recomandă o perioadă scurtă (de obicei 2–4 săptămâni) cu foarte puțină lactoză, urmată de reintroducerea ei treptată. Dacă simptomele se ameliorează și revin la reintroducere, informația este utilă, dar trebuie interpretată de medic.
  4. Teste, la nevoie. Medicul poate recomanda un test care arată cum este digerată lactoza.
  5. Excluderea altor cauze. Dacă există semnale de alarmă sau simptome atipice, pot fi necesare și alte investigații, de exemplu pentru boala celiacă sau pentru boli inflamatorii intestinale.

Testele folosite și ce pot arăta

TestCum se faceCe poate arătaLimite
Testul de hidrogen în aerul expiratpe stomacul gol, bei o soluție cu lactoză, apoi sufli într-un aparat la intervale regulate, timp de câteva oredacă lactoza ajunge nedigerată în colon, unde bacteriile produc hidrogen (uneori se măsoară și metanul)rezultatul poate fi influențat de antibiotice recente, de pregătirea incorectă sau de bacteriile intestinale; un rezultat pozitiv nu arată singur dacă simptomele tale vin de la lactoză
Testul de toleranță cu măsurarea glicemieise măsoară glicemia înainte și la intervale după consumul unei cantități de lactozădacă glicemia crește puțin sau deloc, lactoza poate să nu fie descompusă și absorbită suficientfolosit mai rar; poate fi influențat de alți factori, de exemplu de diabet
Testul geneticprobă de sânge sau de salivădacă există predispoziția genetică pentru scăderea lactazei odată cu vârsta (forma primară)nu arată dacă ai simptome acum și nu identifică forma secundară
Evaluarea lactazei din mucoasa intestinalădintr-o biopsie recoltată în timpul unei endoscopiiactivitatea enzimei lactazăse face rar, de obicei doar dacă endoscopia este necesară din alte motive

Medicul îți va spune cum să te pregătești pentru test (de exemplu, ce să nu mănânci în ziua dinainte sau dacă trebuie să amâni testul după un tratament cu antibiotice).

Ce nu este o metodă de diagnostic

  • Testele IgG din sânge pentru „intoleranțe alimentare” nu sunt o metodă de diagnostic pentru intoleranțe. Prezența anticorpilor IgG la un aliment arată, de obicei, doar că acel aliment a fost consumat.
  • Chestionarele online, inclusiv testul de orientare despre intoleranțele alimentare de pe acest site, te pot ajuta să-ți organizezi observațiile înainte de consult, dar rezultatul lor este doar orientativ.

Rolul jurnalului alimentar

Un jurnal bine ținut poate face discuția cu medicul mult mai clară. Poți nota zilnic:

  • mesele și băuturile, ora la care le-ai consumat și modul de preparare;
  • produsele lactate și cantitatea aproximativă (de exemplu, „un pahar de lapte”, „o felie de brânză”);
  • simptomele, intensitatea lor și după cât timp au apărut;
  • alți factori: stres, somn, activitate fizică, alcool, medicamente sau suplimente.

Jurnalul nu stabilește un diagnostic, dar poate scoate la iveală legături pe care altfel nu le-ai observa. Vezi și ghidul despre cum ții un jurnal alimentar și al simptomelor.

Ce discutăm cu medicul?

Înainte de consult, îți poate fi util să pregătești răspunsuri la câteva întrebări:

  • Ce simptome am, de cât timp și cât de des apar?
  • Apar după anumite alimente sau băuturi? După ce cantitate?
  • Am avut recent o infecție digestivă, am luat antibiotice sau alte medicamente?
  • Există în familie boli digestive, de exemplu boala celiacă?
  • Am încercat deja să reduc lactatele? Ce s-a întâmplat?

Poți pune și tu întrebări: ce test este potrivit în cazul meu, cum mă pregătesc, ce înseamnă rezultatul și dacă este nevoie de sprijinul unui dietetician. Pentru o imagine de ansamblu asupra manifestărilor, recitește pagina despre simptomele asociate intoleranței la lactoză.

După evaluare

Dacă medicul confirmă intoleranța la lactoză, de cele mai multe ori nu este nevoie de eliminarea completă a lactatelor, ci de ajustarea cantităților la toleranța ta. Găsești idei practice în ghidul despre cum gestionezi intoleranța la lactoză în viața de zi cu zi.

Când este bine să discuți cu un medic

  • Ai simptome digestive repetate și nu știi ce le declanșează.
  • Vrei să faci un test pentru lactoză: medicul te poate ajuta să alegi testul potrivit și să interpretezi rezultatul.
  • Ai semnale de alarmă: sânge în scaun, scădere în greutate fără motiv, febră, vărsături repetate, diaree care te trezește noaptea.
  • Simptomele apar la un copil.
  • Ai reacții pe piele, umflarea feței sau dificultăți de respirație după lapte: sună imediat la 112.

Întrebări frecvente

Ce test se folosește cel mai des pentru intoleranța la lactoză?

Testul de hidrogen în aerul expirat. Este neinvaziv, dar rezultatul trebuie interpretat de medic împreună cu simptomele și istoricul tău.

Pot afla singur dacă am intoleranță la lactoză?

Poți observa singur dacă anumite alimente sunt asociate cu simptome, de exemplu cu ajutorul unui jurnal. Concluzia, însă, o trage medicul, pentru că simptomele asemănătoare pot avea și alte cauze.

Testul genetic îmi spune dacă am intoleranță la lactoză?

Nu direct. Testul genetic arată dacă ai predispoziția ca lactaza să scadă odată cu vârsta. Nu arată dacă ai simptome și nu identifică forma secundară, apărută, de exemplu, după o infecție digestivă.

Sunt utile testele IgG pentru intoleranțe alimentare?

Nu ca metodă de diagnostic. Rezultatul lor nu arată dacă un aliment îți provoacă simptome și poate duce la restricții alimentare inutile.

Surse

  1. Misselwitz B. et al., „Update on lactose malabsorption and intolerance: pathogenesis, diagnosis and clinical management”, Gut 2019
  2. NHS, „Lactose intolerance – Diagnosis”, nhs.uk
  3. Stapel S.O. et al., „Testing for IgG4 against foods is not recommended as a diagnostic tool: EAACI Task Force Report”, Allergy 2008 [de verificat de specialist]

Autor: Echipa editorială Intoleranțe alimentare · Verificat medical: [Specialist de confirmat] · Ultima actualizare: [data aprobării]